Tocmai am primit un cadou frumos, foarte frumos, pentru care nu pot mulţumi cu nimic pe aceeaşi măsură… 😦
(Mi-ar fi plăcut să scriu versuri, şi nu se poate spune că nu m-am străduit, în tinereţe – dar, de unde e, nici Dumnezeu nu cere! :lol:)
Tocmai am primit un cadou frumos, foarte frumos, pentru care nu pot mulţumi cu nimic pe aceeaşi măsură… 😦
(Mi-ar fi plăcut să scriu versuri, şi nu se poate spune că nu m-am străduit, în tinereţe – dar, de unde e, nici Dumnezeu nu cere! :lol:)
Păi, poţi să-i dai un ping…
ApreciazăApreciază
Păi tocmai asta am făcut aici, şi nu numai aici, însă de la ping până la poem e cale lungă, deşi amândouă încep cu „p” şi au câte 4 litere 😛
ApreciazăApreciază
Vero,
Sunt bucuroasă că te-am făcut să zâmbeşti… Să ai în fiecare zi câte o primăvară. Cu drag,
ApreciazăApreciază
Îţi mulţumesc – şi sper că primăvară va fi prezentă şi în toate zilele tale 🙂
ApreciazăApreciază
Pingback: Mirozna văduvei vopsite – 7 « Ioan Usca