Pisic în căutare de stăpâni iubitori

Voi, toţi cei care vorbiţi/scrieţi despre dragoste, ştiţi ce minune e dragostea unei pisici?


Pe motănelul din fotografie, care riscă să rămână pe drumuri, îl cheamă Jinksy. Are 8-9 luni şi e bucureştean – dar poate fi adus şi în Ploieşti. Mai multe amănunte aici.

De exemplu, Iolanda Ştireanu ar putea da sfară-n ţară (dacă are chef şi timp :twisted:), poate îl adoptă cineva pe bietul pisoi, ca să n-ajungă pe drumuri, sărmanul… (Ştireanu vine de la ştire, nu? :D)

A, apropo, vreau să vă mai spun şi că:

„A da sfoară în ţară este, de fapt, a da sfară în ţară, „sfară” însemnînd „fum înecăcios, negru, rezultat din arderea grăsimilor”; cu sute de ani în urmă, acest fum era un mijloc de comunicare la distantă, pentru că se ridica şi era vizibil, a unor pericole iminente (năvăliri, mişcări de trupe).”

George Pruteanu

Addenda:

În zilele noastre nu se mai foloseşte fumul ăla înecăcios, ci mirozna de văduvă vopsită. Iar focul a fost înlocuit cu ping-ul, deşi între ele există oarece diferenţe, multe şi mărunte – atât de multe încât e mai simplu să emigrezi pe-un nor decât să le înşiri…

Anunțuri

5 comentarii la “Pisic în căutare de stăpâni iubitori

    • Nu mă-ndoiesc că i-ar plăcea…
      Oricum, povestea lui nu e o născocire – m-am gândit că jocul ăsta cu ping-urile ar putea-o face cunoscută şi că ar creşte şansele de a se găsi cineva care să-l adopte…

      Apreciază

  1. Pingback: Aţteptare « Nataşa

  2. Pingback: Mirozna văduvei vopsite – 21 « Ioan Usca

Comentariile nu sunt permise.