Elucubraţii – Iarbă

Clientul e un tip slăbănog, cocârjat, cu chip prelung, obraji supţi şi ten ponosit, alb-vineţiu – figura standard a geneto-ciberneticianului pensionat. Se foieşte pe taburetul şchiop, îşi frânge mâinile şi, după ce ratează primele două încercări de a emite sunete articulate, mărturiseşte, privind temător tapetul hărtănit de pe peretele opus:
Am visat iarbă trei nopţi la rând…
I-a-r-b-ă?! se cruceşte tălmăcitoarea, bulbucându-şi ochii ceacâri.
Ce-mia-i mi-aia m-iarbă? pronunţă cu greu primul consultant, un specimen galben, supraponderal, pe care clientul, după ce îl evaluează aruncându-i pe furiş câteva ocheade, îl încadrează, ţinând cont de avansata-i uzură fizică şi morală, în categoria cyberfelinelor din a treia generaţie.
„Fosila asta are pe puţin cincizeci de ani!”, cugetă, nostalgic…

… citiţi continuarea în volumul Între lumi (Pavcon, noiembrie 2018)

Reclame

20 comentarii la “Elucubraţii – Iarbă

    • Grişka are acum un ghiveci cu iarba mâţei, sau cum i-o fi zicând (din seminţe cumpărate de la magazinul specializat), şi pe cel din fotografie, cu grâu. Se pare că preferă grâul… 🙂
      Dar când am făcut fotografia nu era grâu, ci o bucăţică de gazon. Îi plăcea şi ăla… 😀 Şi a ţinut vreo 2-3 săptămâni, deşi l-a tratat după cum se vede… 🙂

      Apreciază

  1. Pisicile mele se tavaleau in iarba din gradina, in fiecare primavara. Mai si mancau dar mai rar… Exista insa unele tipuri de plante fata de care se comporta ciudat – zici sa intra in transa si se tavalesc, se rostogloesc, se freaca de parca incearca sa ia mirosul, seva pe tot corpul – daca puneti o picatura de valeriana pe ceva si i-o dati sa miroase veti vedea cam ce vreau sa spun 🙂

    Apreciază

  2. Biţi îşi ascuţea gheruţele pe tulpina trandafirului meu japonez care este un adevărat copac. Şi aşa îi şcrijelea tulpina… Drept pentru care îl certam. Deci, ştiind că nu are voie, mă pândea şi, când mă auzea venind, o zbughea sub masa din bucătărie, în cel mai îndepărtat colţ, după care mă privea cu expresia „hai, prinde-mă, dacă poţi!” Evident, până să ajung eu la el, o zbughea şi mă provoca din alt loc. Şi tot aşa.
    Bine, ar mai fi multe de povestit, dar… cât timp ai la dispoziţie? 🙂

    Apreciază

    • Grişka nu-şi ascute ghearele te tulpina trandafirului japonez, dar îi fură bobocii. Se joacă cu ei de parcă ar fi şoareci şi uneori îi şi mămâncă. Şi el ştie că n-are voie să-i fure, dar nu fuge, se ceartă cu noi când îl ocărâm – face ochii mari şi miaună scurt şi des 😀
      Timp la dispoziţie nu prea am – ca să povestesc eu. Dar îmi fac timp să citesc, printre picături, ce povestesc alţii 🙂

      Apreciază

  3. Pingback: O Românie, două Românii, trei Românii… « Dispecer Blogosferă

  4. Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 15 « Ana Usca

  5. Pingback: Aprilie învolburat « Ioan Usca

  6. Pingback: Decizie « Nataşa

  7. Pingback: Comentarii la Facerea – 4 « Ioan Sorin Usca

  8. Pingback: Vladimir Başev (1935 – 1967) – Desen « Orfiv

  9. Pingback: Ioan Usca – Ultimul Mitropolit – 9 « Caius

  10. Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 16 « Ana Usca

Ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.