Destăinuiri de vrăjitoare (1)

Io, maică, mi-s Marghioala lu’ Huhurezu, vrăjitoare de-aia cu ceaun pe pirostrii. Şi fac în el câte-o fiertură, câte-o licoare… nu-ş’ ce-i aia poţiune, nici ce-i ăla grimoar… Gherghina lu’ Blegu’ zice că-i carte de magie, da’ io nu-ş’ să citesc şi nu-ş’ ce-i magia. Ştiu doar să fac câte-o vrajă, o văz în umbre când pâlpâie lumânarea, când zboară bufniţa şi când sare pisica de pe sobă.  Nici bagheta nu-ş’ prea bine ce-i, da’ tot Gherghina zice c-aş putea să-mi fac una dintr-o coadă de mătură, că-i bună, cică, dacă vrei să chemi inorogi ori vreun dragon… Da’ cheamă-i cine ştie ce lighioane mai îs şi ăştia… Io chem doar vârcolaci şi strigoi, da’ numa’ când mă supăr… Când mi-s în toane bune chem câte-o şerpoaică.

Şi v-am spus asta aşa, ca să ştiţi la ce să v-aşteptaţi de la mine… Că poate ne-om mai întâlni pe-aci vreodată, deşi io nu mi-s din poveştile cu loldilalu’, că nici ăsta nu-ş’ ce e…


Despre tot ce nu ştie Marghioala, cătaţi informaţii în tabelu’ lu’ Eddie, poate-aveţi noroc să le găsiţi.

Pozele nu le cătaţi, că-s de pe facebook (o altă ciudăţenie de care n-a auzit baba Marghioala), şi pun prinsoare că ochii voştri nu le pot vedea pe „peretele” de pe care le-am luat. 😛

Anunțuri

4 comentarii la “Destăinuiri de vrăjitoare (1)

    • Greşit, doamna învăţătoare! Citiţi cu mai multă atenţie, vă rog! 🙂
      Gherghina i-a spus Marghioalei c-ar putea să-şi facă o baghetă dintr-o coadă de mătură, fiindcă-i bună dacă vrei să chemi inorogi ori vreun dragon… Iar Marghioala, aia care nu ştie ce-i bagheta, comentează: „Da’ cheamă-i cine ştie ce lighioane mai îs şi ăştia… Io chem doar vârcolaci şi strigoi, da’ numa’ când mă supăr… Când mi-s în toane bune chem câte-o şerpoaică.” De unde e uşor de dedus că ea, Marghioala, nu ştie nici ce e inorogul 😛

      Apreciază

  1. Pingback: Destăinuiri de vrăjitoare (2) – Cruci de piatră | FLOAREA DE LOLDILAL

  2. Pingback: Marghioala lu’ Huhurezu | ropot de secunde...

Comentariile nu sunt permise.