Povestea poveştilor mele reunite sub titlul „Între lumi”

Poate că o să schimb titlul blogului, ca să nu se mai refere doar la povestirile din volumul „Floarea de loldidal”. Poate

VERONICISME

Cu foarte puţin înainte de lansarea cărţuliei care mi-a apărut la Nemira, am scris pe blogul ăsta o serie de trei articole intitulate „Povestea poveştilor mele cu parfum de loldilal„. Cu speranţacă există măcar două două-trei persoane interesate :mrgreen: , mi-am propus să fac acelaşi lucru şi pentru textele incluse în micul volum intitulat „Între lumi„, dar am tot amânat, din lipsă de timp. Şi acum, când n-o mai pândesc pe don’şoara Chiţurina ca s-o filmez când se caţără în brad, am găsit, printre picături, timpul necesar.

Despre trei dintre poveştile la care mă refer, „Schimb de experienţă„, „Elementul Exotic” şi „Himera„, am vorbit deja, oarecum dintr-un foc,  într-un articol din această iarnă. Am spus că, iniţial, am vrut să le includ, alături de altele, într-un volum intitulat „Amieze cu aliens şi zăduf/năduf.”…

Vezi articolul original 602 cuvinte mai mult

Nu e cu loldilal, e cu… Tadalim



Matilda, sora sa geamănă (cu numele alcătuit exact aceleaşi litere ca al lui), susţine că, de fapt şi de drept, îi cheamă Tad Alim.

Oricum, important este că, dacă-i întorci numele pe dos (în oricare din cele două variante) îţi iese: Mi l-a dat* – adică „mi-a dat trupul său, spre vremelnică întrebuinţare„.


* – anagrama asta a ieşit din pură întâmplare, eu am descoperit-o abia azi! 👿

Nimeni n-a mai scris şi n-o să mai scrie niciodată atât de frumos despre „Floarea de Loldilal” – poate fiindcă nimeni altcineva n-a mai ajuns pe tărâmurile poveştilor mele   înainte de a fi aşternute pe hârtie… 🙂 

Alma Nahe(r)

Erau două. Una dimineaţa, una după-amiaza. Una era Rugină, cealaltă posibil să i se fi spus pe-atunci Oţeleanu ori Fieraru, nu m-ar mira. Una se ţine încă scai de amintirile-mi, de pe vremea când literele pentru mine nu erau decât nişte porumbei gri, care-mi ieşeau pe gură fără precizie, şi ea mi ţi-i prindea, şi mi-i îndesa la loc, în cerul palatin, şi din acest motiv n-aveam cum s-o uit. În schimb, pe cealaltă nu numai că am uitat-o, dar nici măcar nu mai ştiam până ieri că am făcut asta, fiindcă eu după-amiezile le dormeam, şi poate că ea, angelică, venea pâş-pâş, sau poate doar ş-ş, ca să nu ne trezească, responsabilă cu căldura, cu mângâiatul frunţii şi cu învelirea. Ori, când ţii ochii închişi, simţi atingerea, dar fără chip. Şi numai atingerea nu-i de ajuns, ştiţi, fiindcă atingerilor, noi omanii(umani rotunzi), le atribuim chipuri. De…

Vezi articolul original 1.442 de cuvinte mai mult

Poate o să spuneţi că nu are nicio legătură cu Floarea de Loldilal.

Eu cred însă că are, fie şi numai tangenţial, fiindcă e tot SF şi fiindcă, pe deasupra, conţine şi o povestire scrisă de acelaşi autor

Moshul SF

Ei bine, prieteni, ceea ce vă promisesem cândva, pe la începuturile rubricii de literatură a acestui blog, este pe cale să devină realitate: prima selecție alcătuită din proze de ficțiune speculativă originale, publicate în 2011-2012 pe blogul Moshul SF, este gata și urmează a fi lansată de către editura MILLENNIUM BOOKS la Târgul de carte Gaudeamus, ediția 2012, ce se va desfășura între 21-25 noiembrie 2012 în cadrul Complexului expozițional ROMEXPO București.

O primă propunere de copertă ar fi aceasta:

Culegerea (căci nu am infatuarea s-o numesc „antologie”, conform definiției de dicționar!), va cuprinde 18 proze originale semnate de 18 autori diferiți, un cuvânt al antologatorului și o postfață (Cititorul Alfa) semnată de criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea, precum și un grupaj cu date despre autori. Va avea circa 350 de pagini tipărite (depinde de tehnoredactare)  și va fi probabil transpusă și ca e-book, spre satisfacția posesorilor de…

Vezi articolul original 194 de cuvinte mai mult

Astăzi pentru life in pictures.

VeroVers

 

Bănci pustii, departe,
Pierdute în fundal…
Pe-alee umbre moarte,
Visele – în spital.

6 aprilie 2011

...........

Parcul din Focşani, octombrie 2009

 

Fă-ţi timp, te rog, azi, mâine şi mereu,
Să treci prin parcul sufletului meu.
Fă-ţi timp, te rog, pe-o bancă stai o clipă,
Zâmbeşte către flori, măcar în pripă!

9 aprilie 2011

.

Pe tema „o bancă, o alee, un parc” au mai scris: papagigli, psispina, virusverbalis, redsky2010, scorpio72, ALTCERSENIN, Lora, Ragnar

Vezi articolul original