Jurnalul motanului Pandalie – 22 – Rugăciune

Zei de ieri, de azi şi de mâine, ştiu că – fireşte – ştiţi.

Ştiţi că, vorba aia de-o ţine multă lume minte o viaţă, e ceva putred în Danemarca, că prea s-au nimerit toate cuvintele din duzina pusă în joc săptămâna asta într-o poezioară scrisă de mine acum aproape 43 de ani omeneşti!

Ştiu că ştiţi foarte bine ce se ascunde aici.

Dar aveţi milă şi îndurare, nu mă călcaţi doar pentru atâta lucru pe coadă cu vreo gheată grea, nu-mi pregătiţi ca loc de somn etern un colţ de gheenă aprinsă. N-a fost decât un truc minor, şi nu m-am folosit de el ca să fac avere (când eram om*) sau ca s-adun putere asupra rivalilor în dragoste (de când sunt motan), doar ştiţi că nu le pun niciodată mai presus de orice**! 

Sigur, mărturisesc că nu m-au mânat nici idealuri înalte, nobile sau sfinte. Dar a fost vorba de suflet, fiindcă reclama nu e numai sufletul comerţului, e utilă şi când vrei, pe pildă, să atragi atenţia asupra provocării lansate pe un blog de jocuri („vă invităm să scrieţi pe blogurile voastre câte o… rugăciune”).

Trimit aşadar către voi, zei de ieri, de azi şi de mâine, această rugăciune pentru iertarea păcatelor minore săvârşite de motani majori, cu voie şi cu premeditare.



* Ilie Pandalie, fost tehnician proiectant, fost poet ocazional, actualmente motan domiciliat în povestirea „Revelion cu Scăunel şi Pisică” (pag. 316 a volumului Floarea de Loldilal ).

** Ca fii mei denaturaţi, care pun totul mai presus de mine, dar nu atât de sus încât să nu mă pot eu căţăra mai sus! Numai când pun în frigider – sus sau jos – e belea, e iadul pe pământ pentru un blănos flămând!

Dacă m-ai cunoaşte…

*

„— Eu sunt, un drumeţ rătăcit.
— De eşti om bun, dă-te aproape de chilioara mea; iară de eşti om rău, du-te departe de pe locurile aceste, că am o căţea cu dinţii de otel şi, de i-oi da drumul, te face mii de fărâme!”

Ion Creangă – Povestea Porcului

Donald e rătăcit, dar nu e nici bun, nici rău – e explorator! 😛 Un explorator al trecutului pierdut în partea necartografiată a continuumului spaţiu-timp, echivalent, în această poveste[1], cu o reţea infinită de lumi paralele.

Şi nu e nici vreun versificator de elită, dar, oarecum şocat de situaţia pare-se foarte avantajoasă în care s-a pomenit din pură întâmplare, a scris versurile unui cântec (la muzică mai lucrează încă) şi m-a rugat să i le postez aici, cu speranţa că, cine ştie, poate i le îndreaptă cineva pe unde şchioapătă prea tare.

Aşadar, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, urmează CÂNTECUL LUI DONALD/ROLAND, cu subtitlul DACĂ M-AI CUNOAŞTE…:

Motto:
Ştiţi, m-am rătăcit.
Sunt irecuperabil,
Dar ce fericit!

Sunt irecuperabil pierdut, da, m-am rătăcit
Când timpul cu spaţiul l-am înnodat… greşit!
V-am pătruns fără voie în casă şi-n pat,
Trupuri calde şi dulci, vis nebun de bărbat!

Am nimerit în Ziua Zilelor,
Am devenit favoritul femeilor!
Soţii frumoase am un calup,
Soţii de cuget, de suflet, de trup!

Sunt Donald, nu Roland, cum îmi spuneţi voi.
Dacă m-aţi cunoaşte, m-aţi goni înapoi?
Dacă m-ai cunoaşte, tu, Emma, ai vrea –
O, Doamne! – să mai fii trup şi suflet a mea?

Am nimerit în Ziua Zilelor,
Am devenit favoritul femeilor!
Soţii frumoase am un calup,
Soţii de cuget, de suflet, de trup!

De m-aţi cunoaşte voi toate, soaţe de trup,
Mi-aţi mai da, patru zâne, mângâierile-n grup?
Tu, soaţă de cuget, tu mi-ai mai zâmbi
Dacă m-ai cunoaşte, că nu-s Roland de-ai ştii?

Am nimerit în Ziua Zilelor,
Am devenit favoritul femeilor!
Soţii frumoase am un calup,
Soţii de cuget, de suflet, de trup!

Dar tu, soţie blondă, vis pentru protocol,
Tu, dac-ai bănui că joc acum un rol,
Dacă, printr-un miracol, ai ştii cam cine sunt,
Mi-ai adresa, în public, sudalme cu glas crunt?

Am nimerit în Ziua Zilelor,
Am devenit favoritul femeilor!
Soţii frumoase am un calup,
Soţii de cuget, de suflet, de trup!

Iar tu, frumoasă Rachel, soţie-n însărcinată,
Tu, dacă m-ai cunoaşte, de-ai ştii că nu i-s tată,
Tu te-ai feri de mine, pe prunc să nu-l deochi,
Sau, dintr-odată fiară, mi-ai scoate ambii ochi?

Am nimerit în Ziua Zilelor,
Am devenit favoritul femeilor!
Soţii frumoase am un calup,
Soţii de cuget, de suflet, de trup!

Dar tu, unică soaţă din lumea mea uitată,
Gata să dai divorţ de sosia-mi ciudată,
Dac-ai cunoaşte unde mă aflu eu acum,
Ai lăsa totu-n urmă şi ai pleca la drum?

Am nimerit în Ziua Zilelor,
Am devenit favoritul femeilor!
Soţii frumoase am un calup,
Soţii de cuget, de suflet, de trup!


[1] „Irecuperabilul Donald”, a zecea poveste din volumul Floarea de Loldilal (p. 256)

Acesta a fost o psi-luneală; dacă vreţi să mai citiţi şi altele, mergeţi la: psi,  scorpiocarmen pricopdragoştibidoralmanahejoravirusachecarmencammely

Linkuri noi – linkuri dispărute

Mi se întâmplă foarte rar să mă mai uit prin ZeList. Azi am făcut-o. Am văzut că au dispărut o serie de linkuri, că au apărut altele…

Acesta fiind un blog de link-uit şi ping-uit la schimb, ar fi normal să-i ştergem din blogroll pe cei care ne şterg. Dar numai cu asta nu mai pierdeam timpul! 😛 Şi nici măcar nu ştiu – şi n-am chef să verific – dacă în blogroll-ul ăsta există toţi cei patru care ne-au şters :mrgreen:

Cât despre cei care ne-au adăugat – o să-i adăugăm şi noi pe cei din lista de mai jos (când om avea timp, fiindcă tot s-a întâmplat să dăm de ea).

Dar dacă vreţi cumva să fiţi adăugaţi – la schimb – vă rugăm să daţi de ştire printr-un comentariu. Nu se ştie peste cât timp o să mai avem curiozitatea de a ne uita prin ZeList 🙂

==============================          ==============================

Şi acum obişnuitele recomandări:

Vreau cafea!

Fotografie preluată din  Nouvelle Cafétéria

E cineva dispus să răspundă la întrebarea mea de zece puncte?

Sunt rugaţi să-şi dea cu părerea, printre alţii:  Theodora, Dum spiro, spero, Teologul, Caius, Vania, Gabriela-Elena, Un blog cu atitudine, Adele, Ana Usca, Blogul blondei deştepte, Joy

Vot pentru Grişka

Motanul Grişka îşi extinde teritoriul. Teritoriul virtual! 😛 Fiindcă se dă în vânt după cutii, de vreo două-trei luni are cont pe Petsbox 😛 Iar Petsbox a lansat concursul Santa Pets – pe Facebook. Şi fireşte că Grişka s-a înscris, cu singura lui poză potrivită cu tematica impusă:

În concluzie, dacă aveţi cont pe Facebook şi dacă vă place poza,  acordaţi-i un vot (adică un clic pe butonul „îmi place”) aici – şi primiţi în schimb sincerele miaulţumiri ale motanului în cauză şi, în avans, ocazia de arunca o privire în sertarul lui personal:

Invitaţi la vot, printre alţii: Vania, Teologul, Ana Usca, Mirela-Enya-Serafina, Adele, Gabriela Elena, Caius, Iulia, Theodora, Sonia Lorena

Un copilaş are nevoie de ajutor

Am aflat de la Chţi, o bună prietenă de-a mea, şi de la mămica ei inimoasă că un copilaş are nevoie urgentă de ajutor. Şi dau şi eu vestea mai departe, cu speranţa că bipezii se ajută între ei.

Amănunte AICI.

Sunt rugaţi să dea sfară-n ţară:  Adele, Vania, Ana Usca, Teologul, Nataşa, Iulia, Theodora, Mirele Pete, Diana, Gabriela Elena, Joy, Caius, Blonda Deşteaptă, ORFIV, Cosmin Ştefănescu, Corina şi orice alţi bipezi cu suflet bun 🙂

Nu faceţi ca mine!

Nu vă ţineţi de prostii, ca mine în poza de mai sus!

Citiţi, AICI, şi daţi o mână de ajutor, dacă şi cum puteţi!

Alte lecturi recomandate:

“Bless the beasts and the children”

Mă vrea cineva?

.

.

.

.

.

.

.

Zâna Papuci Galbeni iubeşte  cu siguranţă pisoiaşii 🙂 Vă invit să-i citiţţi blogul şi vă rog s-o ajutaţi să salveze cât mai mulţi pisoiaşi orpsiţi!

.

.

Iar pentru timpul liber vă dezvălui şi adresele altor articole, de pe alte bloguri:

Citeşte şi dă o mână de ajutor – sau dă mai departe!

S.O.S.

Noi am citit acest mesaj pornind de  aici, şi îl dăm mai departe, către: Gabriela Ekena, Dispecer Blogosferă, Blogul cu atitudine, Caius, Cosmin Ştefănescu, Vania, Iulia, Missy, Consiliul naţional al blogosferei… Şi către toţi iubitorii celor mai mici dintre feline…

Mistere neelucidate…

Oare bipeda asta, Iolanda Ştireanu, sau lalastireanu, cum îşi spune ea pe blog, o fi putând să dezlege misterul dispariţiei unor pisici? Mă gândesc la Codiţă, răpit sau ucis, şi la Tigruţa şi Mitza, după toate aparenţele fugite de acasă…

Şi oare onorariul o fi fiind fabulos? Oare Lalei Ştireanu  i-or fi plăcând pisicile? Oare s-ar înduioşa văzând ce supărat sunt în poza asta? Oare, dacă aş ruga-o din tot sufleţelul meu de motan, n-ar fi dispusă să mă ajute… aşa, de dragul ochilor mei frumoşi? Ca să nu mai spun că eu am făcut deja ceva pentru ea, am trecut-o în blogroll 😀 – iar ping-uri aş putea să-i dau cu sacul… Dar bani n-am, am cheltuit tot ce era în portofelul ăla pe care l-am rechiziţionat înainte de Crăciun… 😦