Antrenamentele motanului Pandalie – 5 – Similitudine

Participare neoficială la SuperBlog, proba 5:

smartTVDoamne Dumnezeule al bipezilor şi patrupezilor, cât de mult mi-am dorit în copilărie – pe când eram un reprezentant tipic al speciei umane – un televizor alb-negru! Şi cât de mult a durat până când şi-a făcut familia mea unul cadou! Şi ce mult îmi doresc în prezent – când sunt un reprezentat atipic al mâţelor răzgâiate – unul SMART 3D!

E musai să-i arăt lui Nelu niscaiva oferte şi să-l hipnotizez cu o poruncă simplă, banală: „cumpără acum„! Dar ar fi cazul să-l hipnotizez definitiv şi irevocabil, ca să nu-mi spună că, această jucărioară costând, după standardele lui, un purcoi de bani, s-ar cuveni să-i trag tare cu advertorialele, să găsesc în fiecare lună câte cinci – sau chiar zece – plătite c-o sută de lei bucata. Că nu cred că-mi stă în puteri s-ating o asemenea cifră de afaceri, dar… cine ştie? Nu sunteţi cumva dispuşi să-mi vindeţi veun pont? :mrgreen:

Antrenamentele motanului Pandalie – 4 – La optsprezece ani

Participare neoficială la SuperBlog, proba 2:

Am primit maşina la optsprezece ani.
— Tinere vitezoman, mi-au spus tata şi mama,
Go fuck yourself dac-o calci la podea,
Că pentru-amenzi nu ne-au rămas bani.

Antrenamentele motanului Pandalie – 3 – În casa noastră nu se epilează nimeni

Participare neoficială la SuperBlog, proba 4:

În casa noastră nu se epilează nimeni. Adoptarea acestui obicei ar fi o aberaţie într-o comunitate alcătuită din trei bărbaţi, un motan şi un scăunel cu trei picioare!

E drept că Ilian, care a fost cândva femeie[1], îşi priveşte cu oarecare jale părul bogat de pe fluierele picioarelor, dar, fiindcă oricum nu cântă la ele, nu săvârşeşte nici sacrilegiul jumulirii!

Însă, în amintirea vremurilor trecute, cumpără din când în când aşa-numitele „uleiuri după epilat”, pe care le lasă, destupate, pe etajera din baie, răspândind miresme/miasme insuportabile pentru un motan ca mine şi pentru un mascul păros ca Nelu. Numai lui Fane i se par arome apetisante! Era cât pe ce să dea un flacon peste cap! Noroc că l-am observat la timp şi, smulgându-i cu colţii mei personali un smoc de păr – cu piele cu tot – de pe fluierul piciorului stâng, l-am făcut să scape obiectul, al cărui conţinut destinat numai uzului extern s-a revărsat, cu generozitate, peste blana mea bicoloră. Urletele lui şi miorlăiturile mele i-au atras pe Nelu şi pe Ilian. Primul i-a tras lui Fane două scatoalce după ceafă, iar al doilea mi-a făcut mie imediat o baie – adică o chestie similară cu o şedinţă de tortură, dar niciun sacrificiu nu e prea mare pentru un tată de familie[1] când trebuie să-şi salveze copiii!


[1] Dacă nu pricepeţi cum vine asta, n-aveţi decât să cumpăraţi cartea care-mi conţine povestea. Nemira o vinde azi cu 13,93 lei. Sau, dacă vă e punga prea suplă, sau sunteţi mai zgârciţi sau mai iubitori de ecrane şi mai dornici să-l salvaţi pe acel frate al românului numit codru, puteţi comanda e-booku’, pentru care sus-numita editură nu cere momentan decât 10,12 lei; şi nu vă costă nici transportu’!

Antrenamentele motanului Pandalie – 2- Parfumul vânătorului

Participare neoficială la SuperBlog, proba 1:

Cu parfum de vânător
Ai farmec fulgerător.
Căprioara nu se zbate,
Cade ca zdreanţa pe spate.

Aşa sună prima versiune. În versiunea a doua, versul 4 este „Sufocată stă pe spate”- dar pentru asta n-am găsit poză. Şi sunt presat de timp, de-acum e un musai să pândesc deschiderea frigiderului; instinctul meu de vânător îmi spune că înăuntru s-ar putea să fi apărut, ca prin farmec, o halcă de carne macră. Nu de căprioară, de scroafă, că p-aia a tăiat-o nea Tase din capu’ străzii, de teamă că-i prea bătrână şi nici gerovitalu’ n-o mai ajută s-apuce Ignatu’.


  • căprioara din imagine a fost capturată de-aici.

Antrenamentele motanului Pandalie – 1- Obiectiv stabilit, 4% înfăptuit

Fiindcă Nelu persistă în nebunia lui (vrea musai s-aduc şi eu bani în casă!) m-am gândit să-mi exersez condeiul  – ca să devin advertorialist.

Obiectivul odată stabilit, m-am decis să iau parte la SuperBlog – neoficial, doar aşa, pentru încălzire, scurt şi la obiect. Drept care nu veţi găsi aici linkuri către vreun sponsor (pentru că nu mă sponsorizează nimeni, nu?), ci doar linkuri nofollow către enunţurile probelor lansate, ca să priceapă toată lumea despre ce vorbesc. Iar note aştept din partea dumneavoastră, stimaţi cititori, dacă existaţi!

Iată acum şi înfăptuirea obiectivului – în proporţie de 4%, adică răspunsul meu la una dintre cele 25 de probe (nu garantez că vă voi delecta participând la toate), şi anume la proba nr. 3:

Nu pap ştampilă, printer nu halesc,
Dar personalizare îmi doresc,
Dacă îmi pune-n pâine, apetisanţi,
Vreo patru sau chiar cinci şoareci crocanţi.


Găsiţi, aici, linkuri către alte obiective personalizate.
La vânătoare de şoareci am fost aici.