Binele tuturor

(psi-luneală)

Am fost întotdeauna de părere că binele tuturor nu există, că binele unora e, de obicei, răul altora. (Cum ar zice motanul Ilie Pandalie, viaţa unora e moartea altora, sau viaţă fără moartea altora nu se poate.)

Oricum, pornind de aici am scris cândva povestea asta (prezentă şi în volumul Floarea de loldilal – acum disponibil şi sub formă de eBook -, la pagina 347).

Dacă aţi citit-o şi v-a plăcut, sau o s-o citiţi şi-o să vă placă. pentru mine un „like” aici o să fie suficient 🙂

Reclame

Iubirea noastră

Acesta fiind un blog cu de toate pentru toţi, suportă şi versuri.

Ştiu că e posibil să nu le suporte cititorii dar nu e nimeni obligat să citească. 😛

Aşadar, apropo de vise:

poză emailată

În infinit zac lumina şi visul;
Din întuneric se ţese abisul
Pe fire albastre – de lume străine,
Pe fire albastre – de dragoste pline.

Se prăbuşesc în hăuri iubirile trecute,
Cad una peste alta – mărunte, triste, multe.
Numai dorinţa noastră pluteşte peste ele –
Spirală în văzduhul strălucitor de stele.

Ea e iubirea noastră – stingheră şi tăcută,
De nimeni auzită, de nimenea ştiută.

Totuşi, nu-i pastă albă născută din lumină,
Nu-i pânză de păianjen, în lume cea mai fină,
Ci-i vis ce niciodată nu îşi va prinde chipul;
Sfârşeşte cu-nceputul, începe cu sfârşitul.

septembrie 1973 – decembrie 1974

Mă bate gândul…

Mă bate gândul să scriu o poveste despre nori… Despre o lume în care norii sunt la mare cinste…

Dacă o s-o scriu vreodată, şi dacă o să fie publicată vreodată, mi-ar plăcea să aibă  pe copertă poza din dreapta, găsită pe blogul lui Alex Mazilu.

Dar, până să mă apuc de scris, mai citesc câte ceva pe câte un blog sau altul – de exemplu:

Pisici de calatorie: Pallina, Fenêtres 35, Banc cu unguri, ca e în trend…, Blestem – Sânge balcanic (119) poem, SC. Pipilică. SRL, Brand, Fără pene.